REZULTATE FINALE - Studenți declarați admiși- UCB-P1 - accesează tabelul

REZULTATE FINALE - INDEMNIZATII - CURSANTI TTE - UCB-P1 - accesează tabelul

  • Comunicare profesională în limba modernă: 105 ore curs;
  • Managementul calității: 48 ore curs;
  • Managementul proiectelor: 105 ore curs;
  • Utilizarea tehnicii de calcul: 54 ore curs + 36 ore laborator tehnologic;
  • Legislaţia şi protecţia muncii. Norme de prevenirea şi stingerea incendiilor: 54 ore curs + 18 ore laborator tehnologic;
  • Asamblări mecanice şi transmiterea mişcării: 54 ore curs + 36 ore laborator tehnologic;
  • Acţionări şi automatizări: 54 ore curs + 18 laborator tehnologic;
  • Dezvoltarea unei afaceri în domeniu: 51 ore curs + 17 ore laborator tehnologic;
  • Sisteme energetice: 51 ore curs + 17 laborator tehnologic;
  • Producerea energiei electrice: 60 ore curs + 17 laborator tehnologic + o ore instruire practică;
  • Legislația și protecția mediului: 54 ore curs + 18 ore laborator tehnologic;
  • Măsurări în termoenergetică: 51 ore curs, 17 ore laborator tehnologic + 17 ore instruire practică;
  • Organizarea producției și a muncii: 57 ore curs, 17 ore laborator tehnologic + 14 ore instruire practică;
  • Termotehnică: 56 ore curs, 16 ore laborator tehnologic;
  • Cazane de abur: 84 ore curs, 32 ore laborator tehnologic + 20 ore instruire practică;
  • Turbine de abur: 84 ore curs, 32 ore laborator tehnologic + 20 ore instruire practică;
  • Automatizări în termocentrale: 56 ore curs, 16 ore laborator tehnologic;
  • Rezolvarea proiectelor de specialitate: 56 ore curs, 40 ore practică de proiect.


  • Total ore /program: 3 semestre x 18 săptămâni = 54 săptămâni din care 3 săptămâni practică comasată (3 x 40 ore=120 ore). TOTAL: 1134 ore/program.

    În Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2014 – 2020 se precizează faptul că judeţul Gorj se bazează pe o industrie bivalentă, având o dezvoltare economică comună cu evoluţia sectoarelor energetic şi minier. Conform principalilor indicatori economici, domeniile energiei şi industriei extractive generează 70% din cifra de afaceri a judeţului şi angajează 59% din salariaţii judeţului. Un avantaj important al industriei energetice din judeţul Gorj este dat de capacitatea ridicată de producţie de energie şi, respectiv, de rezervele de cărbune existente. Pentru asigurarea sustenabilităţii acestor sectoare, la termocentrale Rovinari şi Turceni (cele mai mari din ţară) s-au făcut în mod constant investiţii, în timp ce activităţile miniere au fost reorientate către exploatările viabile din punct de vedere economico - financiar. Perspectiva de dezvoltare pentru următoarea perioadă va fi însă influenţată de nivelul de competitivitate al activităţilor industriale.

    În această direcţie, în judeţul Gorj au fost identificate cinci concentrări economice relevante la nivel naţional şi local, construite în jurul unor actori economici importanţi într-un anumit sector, dintre care două clustere de trei stele în producţia de energie electrică şi extracţia cărbunelui (UCB este fondatorul clusterului Managementul energiei şi dezvoltării durabile, cel mai important cluster de energie din România). Prin urmare, pentru dezvoltarea viitoare a judeţului va trebui să existe colaborare între sectorul privat, autorităţile publice şi instituţiile de educaţie şi cercetare pentru dezvoltarea întregului lanţ valoric.

    În mediul de afaceri din judeţul Gorj predomină sectorul industrial; trei sectoare se individualizează la nivel de mediu antreprenorial : industria extractivă, producţia de energie electrică şi distribuţia apei/salubritate. Având în vedere ponderea deţinută de sectorul minier, Gorjul a beneficiat în ultimele două decenii de finanţare pentru deschiderea şi susţinerea unor incubatoare de afaceri.

    În acelaşi timp, la nivelul regiunii Sud - Vest Oltenia, Gorjul este unul dintre cele două judeţe care oferă posibilităţi de sprijinire a potenţialilor investitori de tipul parcurilor industriale (Parcul Industrial Gorj, Bumbeşti - Jiu). Din punct de vedere al structurii populaţiei active, judeţul Gorj prezintă o diferenţă notabilă faţă de structura de la nivel naţional, cele două sectoare economice dominante fiind suprareprezentate şi concentrând şi cel mai important număr de persoane active. Spre exemplu, numărul de salariaţi la 1000 de locuitori este de zece ori mai mare decât media naţională pentru industria extractivă şi de trei ori mai mare pentru industria energetică. Dar dezvoltarea şi modernizarea industriei energetice la nivel european nu au fost corelate cu necesarul de resurse umane aferente. Gorjul energetic este în continuă dezvoltare, ceea ce reclamă şi resurse umane pe măsura investiţiilor şi modernizărilor din sectorul energetic.

    Prezentul şi viitorul energetic al judeţului are nevoie de resurse umane calificate, cu o foarte bună pregătire, în conformitate cu progresul tehnic din acest sector. În domeniul energetic, necesarul de specialişti cu o foarte bună pregătire, mai ales în sectoarele tehnice de vârf din energetică, este deficitar. Una dintre cele mai deficitare calificări (solicitate pe piaţa muncii) este cea de Tehnician termoenergetician. Având în vedere perspectiva de dezvoltare viitoare a judeţului Gorj, cu dezvoltarea sectoarelor energetic şi minier, se poate aprecia că va creşte atractivitatea şi dimensiunea practică a ofertei educaţionale a Colegiului Universităţii ”Constantin Brâncuşi”, ce va oferi un nou program de studii înfiinţat prin proiect, cel de Tehnician termoenergetician.

    Universitatea ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, prin noul program de studii înfiinţat prin proiect, în contextual cerinţelor pieţei muncii din judeţul Gorj, va sprijini forţa de muncă să-şi dezvolte competenţe profesionale într-o manieră rentabilă şi flexibilă, în sectoarele economice cu potenţial competitiv şi sustenabil din judeţ.

  • pregătirea teoretică 558 de ore;
  • pregătirea practică 496 de ore;
  • practică la agentul economic 120 ore;
  • TOTAL: 1174 ore
    Formații de lucru: 25 de persoane într-o grupă de formare

    Înscriere – locuri disponibile:
    Partener 1 : Universitatea Eftimie Murgu din Reșița: 25 locuri (1 grupă), din care 15 pentru cursanți din categorii defavorizate (ex.: romi, domiciliați în mediul rural, cu CES etc.)
    Cursanții din categoriile defavorizate vor primi pentru 12 luni, bursă lunară în cuantum de 300lei.

    Programul se adresează persoanelor care au absolvit studiile liceale fără a obține diplomă de bacalaureat.

    Scopul programului – crearea de specialiști în domeniul mecanic.

    Programul conține următoarele discipline:
  • M1. Comunicare profesională în limba modernă: 124 ore curs;
  • M2. Comunicare profesională: 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M3. Managementul calității: 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M4. Managementul proiectelor: 62 ore curs + 62 ore laborator;
  • M5. Utilizarea tehnicii de calcul: 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M6. Legislația şi protecția muncii. Norme PSI: 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M7. Legislația şi protecția mediului: 31 ore curs +31 ore laborator;
  • M8. Managementul producției pe MUCN: 31 ore curs + 31 ore laborator + 60 ore practică;
  • M9. Metode de control al sculelor :31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M10. Ergonomia mașinilor unelte 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M11. Programarea MUCN: 31 ore curs + 93 ore laborator;
  • M12. Flexibilitatea sistemelor de fabricație 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M13.Dispozitive de fixare pe MUCN 31 ore curs + 31 ore laborator;
  • M14.Erori de măsurare şi prelucrare 31 ore curs + 31 ore laborator + 60 ore practică.


  • În cadrul acestui program, (Problem Based Learning) PBL este modalitate de abordare pedagogică a disciplinelor, procesul instructiv - educativ fiind bazat pe construirea de probleme și rezolvarea acestora conform abordării PBL.

    Vor fi ofertate 10 discipline facultative pentru studenții ciclurilor de licență și master de la nivelul tuturor celor 4 universități implicate în proiect. Disciplinele vor fi structurate, ca discipline de semestru, cu un număr de 48 de ore de predare, din care cel puțin 50% de aplicații practice. Aceste discipline vizează dezvoltarea unui set de competențe transversale necesare unei bune inserții a viitorilor absolvenți pe piața forței de muncă.

    Gândire critică
    Disciplina vizează deprinderea abilităților și dezvoltarea aptitudinilor de gândire critică și reflexivă a studenților, de a formula propria părere asupra lucrurilor, evenimentelor şi problemelor studiate, găsirea modalităților de a dezbate soluțiile cu privire la aceste probleme, alegerea rațională a soluțiilor optime şi soluționarea propriu-zisă a problemei, prin descoperirea posibilelor erori de raționament și prin depășirea schemelor rigide de gândire și a prejudecăților.

    Comunicare eficientă
    Obiectivul general al disciplinei este dobândirea de către studenți a aspectelor teoretico-aplicative necesare optimizării comunicării eficiente prin rafinarea aportului personal implicat şi prin competențele de prevenire şi rezolvare a conflictelor interumane existente în diversele aspecte ale vieții cotidiene.

    Muncă în echipă
    Obiectivul general al disciplinei este dobândirea de către studenți a aspectelor teoretico-aplicative necesare optimizării muncii în echipă.

    Autonomie decizională și de inițiativă proprie
    Obiectivul general al disciplinei este dezvoltarea autonomiei decizionale și a inițiativei proprii a studenților/cursanților în contexte diverse de viață (situații limită, activități de grup, acțiuni civice și cetățenești, activități profesionale).

    Rezolvare de probleme
    Obiectivul general al disciplinei este antrenarea abilităților de gândire logică, structurată și critică în vederea analizării eficiente și corecte a datelor unei probleme în scopul găsirii unei rezolvări optime.

    Stimularea creativității
    Obiectivul general al disciplinei este dezvoltarea potențialului creativ și imaginativ al studenților/cursanților.

    Gestionarea eșecului
    Această disciplină își propune (atât prin conținuturile sale, cât și prin modalitatea de lucru, PBL: problem based learning/ învățare bazată pe rezolvarea de probleme) să le formeze studenților competențe de gestiune eficientă a eșecului personal, social și profesional; să le dezvolte capacitatea de învățare autonomă și autoreglată; să promoveze starea de bine și modalități de realizarea a acesteia și munca în echipă prin asumarea rolurilor specifice. Prin familiarizarea cu specificul conceptelor de eșec, procrastinare, învățare autonomă și autoreglată, management al învățării, stare de bine și prin participare la activitățile desfășurate în sistem PBL studenții, viitori absolvenți, vor reuși să se adapteze și să performeze mai bine în diverse contexte academice, personale, sociale și profesionale pe care le vor întâlni în viață.
    Principalele conținuturi abordate: eșec și succes, procrastinare, învățare autonomă și autoreglată, management al învățării, stare de bine. Competențe transversale dobândite: cooperarea eficientă în echipe profesionale intra și interdisciplinare; managementul eficient al învățării prin dezvoltarea învățării autonome și autoreglate; abordarea constructivă a eșecului prin utilizarea strategiilor adecvate.

    Tehnici de muncă intelectuală
    Obiectivul general al disciplinei vizează dezvoltarea abilităților de muncă intelectuală ale studenților prin metode și tehnici specifice.

    Etică și deontologie
    Cursul își propune să-i conștientizeze pe beneficiari asupra importanței eticii și deontologiei în domeniul în care-și desfășoară activitatea dar și să conștientizeze importanța eticii în contextul social contemporan, definit de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaționale, a tehnologiilor aplicate în biologie, medicină, tehnică militară și electronică.

    Managementul timpului
    Acest curs își propune să optimizeze abilitățile personale ale cursanților în vederea creșterii eficienței în atingerea scopurilor, cu impact asupra productivității și succesului profesional. Planificarea eficientă, valorificarea diferitelor tehnici de management al timpului, identificarea strategiilor ce pot fi folosite în prevenirea și gestionarea situațiilor de criză, dezvoltarea unei conduite de tip asertiv reprezintă câteva repere ale formării ce stau la baza structurării conținuturilor disciplinei.